E mai simplu!

Mai sunt cateva ore si schimbam anul. Din nou. Cand a trecut oare timpul?
Ma uitam aseara la pro tv la prostia aia cu "20 de ani de libertate". Aratau momentele marcante din fiecare an din cei 20. Si am constatat un lucru. In ultimii ani, reprezentative au fost doar decesurile celebritatilor sau momente gen - arestarea lu Becali, eliberarea "luceafarului huilei", jafurile armate, criza economica...etc. Morala: ce am facut cu "libertatea" castigata-n '89? Ce s-a intamplat bun in tara asta in ultimii ani? Nimic!

Suntem din ce in ce mai rai, mai vanitosi, mai egoisti, mai hoti, mai lipsiti de constiinta. Ei au murit pentru un scop. Si-au atins ei, oare, scopul? A meritat?
Eu incerc sa privesc partea buna a lucrurilor: ma duc la 2 noaptea-n hypermaket si cumpar ce vreau, cat vreau. Orice informatie o gasesc pe net. Am telefoane mobile. Si toate astea ma fac sa ma simt bine. Dar cand ma gandesc ca pentru asta au murit atatia tineri...ma mai gandesc o data inainte de a afirma cat de bine ma fac sa ma simt cele de mai sus. A meritat?

Poate ca asta nu e mesajul pe care sa il scrii in ultima zi din an. Dar, pana la urma, azi e doar o zi de joi, urmata de o zi de vineri. Despartite de o noapte poluata la maxim de toata mascarada de artificii si petarde care ingroapa planeta intr-un nor de fum.

Poate ca la anul ne vom stradui sa fim mai... altfel. Sa incercam sa mai schimbam un pic foaia. Sa facem ceva diferit. Nu v-ati plictisit sa faceti mereu aceleasi lucruri si sa fiti mereu la fel?

Sau poate ca nu...

La multi ani!

Aloha si... Craciun fericit!

Nu vorbim astazi despre bucatele mancate si cum petrecem. Vorbim despre cei care nu se pot bucura, ca noi, de bucate, si nu pot petrece.

Va promiteam in ultimul mesaj ca voi reveni cu o propunere de fapta buna pe care noi, toti, o putem face pentru a marca sarbatoarea Craciunului asa cum trebuie.

Am pe cineva in lista de mess care, de cateva luni, are la status un mesaj disperat de ajutorare. Ajutorul il cere pentru o tanara care a fost diagnosticata recent cu o tumoare craniana. Paradoxul face sa primeasca teribilul diagnostic cu doar cateva zile inainte de casatorie. Pana la urma nu toate povestile de dragoste ajung sa se concretizeze, nu? Soarta, asa cum a mai demonstrat-o de atatea ori, nu e la fel de zambitoare pentru fiecare dintre noi.

V-ati dat deja seama din afis despre ce este vorba. Va asteptam in numar cat mai mare pentru cea mai tare distractie si cel mai frumos Bal al Bobocilor din acest an.

072x.xxx.xxx - Bilete (20 ron)

SA SUNE TELEFONUL! SA SUNE TELEFONUL!!!!! AM ZIS: SA SUNE TELEFOOONUUUUL!!!!!!!

Momentan, blogul se afla in modificari capitale. Sau judetene. Sau..cum vreti voi :))

Va astept dupa data de 1 OCTOMBRIE.

Respirati aer curat!!! :D

Ce a durat atat de mult sa apari?? Mi-ai lipsit! Te-am tot asteptat si m-am gandit la tine. Stiam ca intr-o zi vei veni. Intotdeauna vii.
Am mereu senzatia ca ai fost special pentru mine creata. Si poate ca asa si e. De ce n-ar fi asa?
Esti exact asa cum mi-as fi dorit sa fii daca nu ai fi existat. Ma bucur atat de mult! Aerul tau ma invaluie si ma umple asa cum nimeni nu stie sa o faca. Si pentru ca te-ai intors, azi am stat toata ziua numai cu tine! Nimeni nu ma intelege atat de bine cum o faci tu... E un nou inceput, nu? Mereu e!

A fost o vara frumoasa! De mult nu a mai fost asa. Am stat zile intregi la plaja, fara sa imi pese de nimeni si de nimic. Am stat pe plaja si am visat...
In fiecare week-end si de multe ori chiar si in timpul saptamanii, seara, am mers prin cluburi. Am dansat, am baut, am petrecut si am visat...
Desigur ca au fost si zile in care am stat in casa. Am vrut doar sa stau. Sa stau si sa visez...
Am umblat prin multe locuri pe unde nu am mai fost. Am descoperit locuri superbe. Am colindat si am admirat. Am admirat si am visat...

Ma gandeam la tine si visam...

Te asteptam si visam...

Nu conteaza ca vei pleca din nou. Nici nu ma gandesc la asta. Ai venit si asta e tot ce conteaza! Voi sta cu tine. Si voi visa...

Pentru ca visele nu mi le poate lua nimeni. Inchid ochii si sunt acolo unde vreau sa fiu. Fac ceea ce vreau si primesc ceea ce imi doresc. Inchid ochii si sunt liber! L I B E R!
Stiu ca voi deschide ochii si nu o sa mai fie la fel. Dar pentru cat timp? Pana cand? Pana cand ii voi inchide din nou...Si voi visa...

Azi a fost ultima zi de vara si totodata prima zi de TOAMNA! Da! A venit! E aici! Pentru mine! Si pentru toti cei care viseaza! De ce?... Pentru ca visele nu ni le poate lua nimeni!

E anotimpul viselor. Si al visatorilor...

Zambesc. Suntem din nou impreuna! Si zambesc... Si visez...

O, da!...

Pauza mare, ganduri multe si imprastiate. Clipe de vis si clipe amare. Pe care le uit si pe care le pastrez in amintire? Sunt oameni care vin si oameni care pleaca. Oameni la care tinem dar care mor. Oameni pe care ii dispretuim dar pe care ii vedem in fiecare zi. Fapte de care nu suntem mandri dar pe care le repetam la nesfarsit. Sunt greseli din care nu invatam niciodata. Sunt gesturi marete pe care le uitam la prima clipire. Lucruri marunte si nesemnificative carora le dam conotatii uriase. Ne vindem. Si ce? Toti o facem. Difera doar pretul. Vise si idealuri care se transforma in praf. Cotituri in viata la care nici nu ne-am gandit vreodata. Sfaturi pretioase pe care le ignoram din orgoliu. Este teribilismul la care nimeni nu renunta. Sunt zile colorate cu oameni crispati. E fericirea dupa care alergam. O gasim dar continuam sa alergam din inertie. Sunt o mie de intrebari pe zi si niciun raspuns.

In fiecare zi. La fel. Si nu ne plictisim. Ba dimpotriva, ne complacem si uitam.
Uitam de noi. Pana cand? Pana cand accepti sa fii marioneta unui papusar? Cand vei ajunge la rangul de papusar? Eu vreau. Tu vrei?

Un suport cu pixuri si creioane minate stau plictisite pe birou. Sunt zile intregi in care nici nu le ating. Doar le privesc. Aceeasi muzica ce imi rasuna in cap. O stire tragica. Un film bun. O reclama haioasa. Si ziua trece. Si dorm. Dar nu imi dau seama ca in momentul in care am inchis ochii, in capul meu o noua zi incepe.
Sperante. Ganduri mari pe-o hartie goala. Arunc hartia cand se umple de mazgalituri. Odata cu ea se duc si gandurile. Si ce? Vin altele.

E fals. Totul e atat de fals. Oamenii, ceea ce mananc, ceea ce beau, ceea ce visez, ceea ce am. Si daca totusi ceva maine se schimba? Oare ce? Ce? Ce?
Sunt satul de nimic. Vorbim nimic, facem nimic. Deci? Cum ramane cu ziua de maine? O vreau! La fel? Cine stie?

Un loc superb ma cheama. E apa, sunt luminite, sunt stele, e intuneric, e liniste. Si mereu cand ma duc acolo sunt singur. Numai eu stiu de existenta lui? Sau numai eu ma duc acolo la ora aia? Ma intereseaza? Imi place cumva sa fiu singur? Dar tie iti place? Eu nu raspund.

Cifre imi misuna prin cap. Sunt cifre din facturi, din numere de telefon, din adrese, din date personale. Ce rol au cifrele in viata noastra? Sunt ore care trec, grade de temperatura care se schimba mereu, facturi care se modifica de la luna la luna. Dar cifrele? Ce e cu ele? Daca nu ar mai fi cifrele, cum ar fi viata in sine? Mai simpla? Cui ii pasa? Mie nu. Tie?

Sunt 8 note muzicale. Amestecate diferit dau noi si noi cantece. De atatea zeci de ani ele sunt amestecate si mereu iese un produs diferit. O gama atat de mica a generat de-a lungul timpului un repertoriu urias. Care nu se termina niciodata. Cum vine asta? Inseamna ceva pentru mine muzica? Dar pentru tine?

Vreau altceva. Ma plictisesc repede. Viata e un joc. Are multe reguli. Multe personaje. Un fir narativ. Un singur erou. E imprevizibil. Eu sunt imprevizibil. Vremea e imprevizibila. Totul este.

Imprevizibil. Dar frumos...

Si NU! NU CRED IN IUBIRE!

Revin in curand cu un nou mesaj. Ramaneti aproape pentru ca nici nu stiti ce pierdeti! :))

Pan-atunci, va las sa urmariti noul videoclip PLAY & WIN - ONLY.
Au rezistat luni intregi in topuri cu SLOW MOTION, iar acum se anunta un succes si mai mare cu noul single.
ONLY se vrea a fi o continuare a povestii din SLOW MOTION, desi multi spun ca este mult mai reusita decat prima.
Are un aer trist, pentru "blue hearts"...si asta cred ca face diferenta intre alte piese de club si ONLY. Clipul e fain, de vara, cu niste cadre absolut superbe: natura, plaja, o splendida domnisoara, un cadillac rupt din filmele western... Complex clipul, daca ar fi sa-l descriu intr-un singur cuvant. :D
Gata cu palavrageala.
HERE IT IS!
p.s. - PLAY & WIN RULZ!!! :))

Inainte de toate, va invit, va rog, sa facem un mic mic exercitiu de gandire! Am luat la intamplare o poza oarecare de pe un site in care mamicile isi arata bijuteriile de bebei:) Si eu imi pun poze cu catelul pe siteuri de catei...daca altceva cu care sa ma mandresc nu am (deocamdata!)..:)))
Uitati-va in ochisorii bebeului din imagine pret de 20 de secunde!Nu va grabiti!Ca e timp! 20 de secunde. Nu mai mult! Uitati-va in ochii lui si bucurati-va de bucuria lui! Bucurati-va de inimioara lui care bate in bratele mamei sale! Admirati roseata din obrajori! Incercati sa va imaginati ce poate fi in acele clipe, in sufletul fericit al mamei lui: isi strange puiul in brate! Priviti va rog bebeul pret de 20 de secunde!



Nu va luati privirea din ochii lui!



E fericit! Se citeste in ochisorii lui mici si nevinovati! Imi umple inima si ma face sa zambesc. :)) Ce tembel sunt...:)) ma inmoaie asa tare o poza cu un copil necunoscut:)) Uimitor cum te face o poza sa zambesti!



A! Ati observat ce ochisori mari are, si frumosi, si mirati de ceea ce il inconjoara? hehehe...ce tare-i pustiul! :D



Asa eram si noi... asa ne strangeau si pe noi mamicile noastre in brate!... Mi se face dor de mama...:)) Cred ca o s-o sun...:))



Aiiaiiaaaai!!!Imi place de nu mai pot! Este frumos de se intoarce soarele dupa el! Daca nu ar fi avut parintii lui, l-as fi luat eu. :))Atat de frumos e!!! Nu vi se pare? Inca o data ne uitam ca imi place prea mult!!! :D



Darius. Acum puteti sa ii spuneti Darius. Asa a fost botezat. Poza este facuta acum o luna, la varsta de 9 luni.
Tetralogia fallot. Asa se numeste boala lui. Este boala care, la numai 9 luni, l-a ucis pe Darius. Acum Darius este mort. De 2 saptamani. Intr-un spital din Targu-Mures, acum 2 saptamani, pe masa de operatie, puiul de om s-a stins!
Motivul? Pai nu au facut parintii (cu o situatie materiala modesta) rost de bani in timp util. Iar cand acestia s-au strans (tot putin cu putin) era mult prea tarziu. Suma nu s-a strans la timp. Rezultatul? Darius, scumpetea de copil, la care v-ati uitat, are ochisorii inchisi. Pentru totdeauna!
Pentru ce? Care este vina lui ca nu s-a nascut bogat?
Si poza nu am luat-o la nimereala de pe acel site cu parinti si copii fericiti, ci de pe un site in care se striga dupa ajutor! Ajutor pentru Darius...


Nu lasati si alti copii sa ajunga acolo unde Darius este acum! Si eu, si voi, si prietenii vostri si tot asa, daca o tinem in lant, putem sa ajutam copii suferinzi nevinovati.
Putem sa ii facem sa zambeasca... O viata intreaga! Nu doar o clipa!

877 sau 858 ! Sunt numerele la care puteti sa trimiteti sms.

Stiu ca puteti sa ajutati!
Si mai stiu ca pentru oricare dintre voi, 2 euro nu reprezinta o problema.
Depinde numai de voi sa alinati suferinta unor copii nevinovati.
Oricand, si voi, si eu, putem avea o asemenea drama in familiile noastre. Copiii nostri se pot naste in situatia lor. Cu boli ale caror nume nici nu stim sa il pronuntam corect!
Sunt copii pentru care rasaritul de soare este un motiv de tristete: ei stiu ca urmeaza o noua zi de tratamente, o noua zi cu dureri, o noua zi in care trebuie sa continue sa lupte pentru supravietuire. Pentru ca este langa ei tot timpul, pentru ca nu ii paraseste niciodata, nici macar atunci cand dorm, cel mai bun prieten al lor este...durerea...

877 sau 858 !

un singur sms si putem sa ne bucuram de zambetele unor copii salvati!

877 sau 858

Iata si spoturile de promovare a celor doua campanii.

877 sau 858

Campanie pentru strangerea de fonduri pentru infiintarea Departamentului de cardiochirurgie al Spitalului de copii Marie Curie




Mihaela Radulescu - despre copilul parasit de o "mama" care acum este singura care ii poate salva viata...daca ar fi de gasit...

Domnule! Iar mi se basica spinarea!

A murit Dolanescu acum 2 saptamani. Ieri, dupa atata timp, inca mai erau la Happy Hour baietii defunctului, care iar au inceput sa depene amintiri "dolanesciene". Cand a murit toate stirile au fost pline de imagini si informatii absolut inutile pentru poporu' roman. S-a facut un urias circ mediatic astfel incat timp de mai bine de o saptamana nu conta pe ce emisiune mutam canalul pentru ca oricum era cineva care vorbea si deplangea moartea lui Dolanescu.

Mai aveau putin si vorbeau si la Meteo si Sport de asta. Jur ca imi aruncam televizorul de la etaj. Imi si imaginez: "Maine vor fi averse de ploaie si nori pe toata suprafata tarii. Inca o dovada ca si norii plang moartea marelui si inegalabilului Ion Dolanescu. "

Nu ma intelegeti gresit! Nu am nimic cu bietul om. Dar haideti sa gandim "la rece"! A murit Dolanescu. Ok. Dumnezeu sa-l ierte! A fost un om ca noi toti ceilalti, a cantat cateva zeci de ani, lumea il stia. Ok. Dar dati-o-n colo de treaba ca a fost un lautar care a lalait toata viata. Nu a salvat copiii de la moarte, nu a eradicat saracia, nu a rezolvat foametea din Africa, nu a descoperit leacul pentru SIDA si nu s-a implicat cu absolut nimic in evolutia noastra, a niciunuia dintre noi! Au vorbit despre Dolanescu mai mult decat de bietul Papa cand s-a stins. Am innebunit eu? Sau astia ne jignesc si ultimul dram de inteligenta???

In fiecare an exista o zi a eroilor. E vorba de toti cei care si-au dat viata in '89. Se vorbeste 3 minute la stiri despre oficialitatile care duc coroane de flori la mormintele eroilor din tara. Au stricat si ziua asta! Pai in loc sa imi vorbesti de oamenii care au murit acolo, de sutele, miile de tineri care si-au dat viata pentru prezentul nostru, televiziunile imi vorbesc de politicienii care pun flori pe pietre.

Probabil ca unii dintre voi veti spune ca exagerez pentru ca nu e nicio democratie, sau ca era mai bine inainte de 89. Si mama gandeste la fel. Dar ati fi indraznit sa va ganditi inainte de 89 sa plecati din tara? Ati fi avut curajul sa va inchinati langa biserici sau sa intrati in ele? Ati fi putut sa va duceti la 3 dimineata intr-un hypermarket (nici nu existau!!!) si sa cumparati orice, oricat??
Asadar! Pentru ce au luptat atatia tineri si au murit in chinuri groaznice?? PENTRU NOI! Pentru libertatea noastra. Pentru o mai usoara indeplinire a idealurilor noastre!

CINSTE LOR!

Lor le inchin toate lucrurile de care ma bucur eu azi si care noua tuturor ni se par "normale". Ele sunt astazi normale pentru ca cineva, cineva asemeni noua, a murit pentru ca ele sa devina realitate! Nu Dolanescu! Nu cine stie ce istoric sau om politic! EI, TINERII SI TOTI CEILALTI CARE AU LUPTAT SI AU MURIT IN '89!
Auzi tu: Dolanescu - eroul patriei! Cred ca se sucesc sarmanii ostasi in morminte ca nimeni nu a vorbit de ei cum au vorbit de un lautar. Vorba unui amic: CE CACAT DE TARA!

Am vorbit despre asta acum, la 2 saptamani dupa "tragedia Dolanescu" pentru ca nu am vrut sa par un mosulica din ala care vorbeste numai despre razboaie si revolutii! Acum, insa, ultimele evenimente din Chisinau mi-au dat frau liber ideilor. Sunt tineri care se lupta pentru aceleasi idealuri pentru care au murit acum 20 de ani tinerii nostri. Ei lupta acum impotriva regimului comunist care se pare ca va mai domni o perioada buna peste Moldova. Sustin ca au fost fraudate alegerile. Voronin afirma cu calmul cu care ne-a obisnuit deja, ca totul a fost corect si ca tinerii sunt platiti de opozitie sa faca asta! Daca are dreptate, ma jur ca ma duc in Moldova si fac pe dracu'n patru ca sa intru si eu in opozitie pentru ca e clar ca este o opozitie extrem de bogata. Pai daca isi permite sa plateasca mii de tineri... Daca Voronin are dreptate, atunci de ce a taiat televiziunile? De ce a oprit radiourile? De ce a blocat telefonia si siteurile locale? De ce este ambasadorul Romaniei declarat persona non-grata? De ce???? Urmaresc in media situatia de peste Prut, si ma uit la entuziasmul cu care lupta tinerii! Ma uit cu mila cum ne striga numele! Ma uit cu scarba spre un sistem distructiv care mentine Moldova intr-un secol de mult uitat! Ma uit cu tristete si ma simt neputincios! As vrea sa ii pot ajuta intr-un fel...

Am ramas neplacut dar profund uimit aseara cand i-am spus cuiva, trecut de prima tinerete, ca daca se organizeaza ceva in Constanta cum s-a organizat in Bucuresti, ies si eu. Nu rezolv nimic. Dar este singurul lucru pe care il pot face si am dreptul sa il fac. Stiti ce mi-a zis? "Si bucurestenii si voi daca faceti la fel, sunteti niste prosti! Ce? Ei au facut ceva pentru noi acum 20 de ani? Ne-am descurcat singuri." NU! EI NE STRIGA PE NOI NU PE RUSI! EI PE NOI NE VOR NU PE RUSI! De ce suntem in halul asta de egoisti? Noi ne bucuram acum de micile placeri ale democratiei. EI de ce sa nu se bucure? Daca cineva a reusit pentru noi acum 20 de ani, noi de ce sa nu ii ajutam si pe ei sa reuseasca?? Mic cu mic se face mare! Cu cat mai multi cu atat mai bine! Si uite ca Romania, intr-un fel sau altul, prin toti oamenii care au iesit pe strazi la noi, a atras atentia si s-a facut auzita peste Prut. Ca dovada, Voronin a impus peste noapte vizele pentru romani, si a dat jos din functie romani importanti care ne reprezentau, obligandu-i pe toti sa paraseasca Moldova in 24 de ore. E UN INCEPUT!

Ah! Am transformat mesajul asta intr-un mesaj aproape politic...chiar revolutionar. Si este si mare. Dar s-a nascut dintr-o frustrare! Aceea ca oamenii cu adevarat importanti pentru noi si pentru evolutia noastra zac uitati in morminte si sunt prezentati ca un grup de oameni care au fost si nu mai sunt; nu ca individualitati cu o importanta deosebita! In timp ce lautari si oameni care au scris 3 randuri interesante sunt elogiati si ridicati la rand de eroi nationali.


Demnitate!

Dupa ce au "spart" toate topurile cu piesa lor de debut, baietii de la PLAY & WIN au lansat si videoclipul de promovare!

SUPER CLIP !

Cand proiectul 3SE s-a terminat, la intrebarea "CE VEI FACE DE ACUM INAINTE?" , Mihai Budeanu (Buli) a raspuns scurt si la obiect: "CE STIU EU MAI BINE: MUZICA!"

Iata ca nu a trecut mult timp de atunci si Mihai ne-a convins ca nu glumea!

Piesa se numeste Cryin' si a fost difuzata in premiera pe Kiss FM, de Valentine's Day, in cadrul emisiunii lui OliX - Partidul Kiss FM.

De cate ori ati spus cuiva "te iubesc" in ultima perioada? Ati spus doar pentru ca asa trebuia zis sau ati simtit nevoia sa spuneti asta? Sunt oameni care la fiecare 2-3 idei rostesc cuvintele magice: "te iubesc!" Oare de ce o fac atat de des? Unei persoane dragi nu ii arati iubirea? Nu ii spui "te iubesc" doar in anumite momente...in anumite situatii si in rest ii demonstrezi? Am senzatia ca repeta regulat doar ca sa se convinga pe ei insisi ca iubesc persoana careia ii adreseaza cuvintele. Sau lipsa dovezilor de iubire ii indeamna sa repete asta la nesfarsit?

Cati dintre voi iubesc cu adevarat? Cati dintre voi va aflati intr-o relatie in care iubirea lipseste cu desavarsire? De ce totusi, daca ea lipseste, voi stati impreuna? Ce va uneste de fapt? Cine pe cine raneste: cel care a inceput relatia fara ca iubirea sa existe sau cel care i-a pus punct? Ce ii tine legati pe acesti oameni? Daca nu sunt fericiti unul cu celalalt atunci de ce o mai fac?

Cine e mai presus? Cel care sta prins intr-o astfel de relatie lipsita de iubire sau cel care este singur?

Ce sa intampla atunci cand iubiti pe cineva, nu ii spuneti la timp, iar voi...sau persoana iubita dispare definitiv? Oriunde v-ati afla...nu o sa ramana asta cel mai mare regret al vostru?

Tocmai de aceea sunt doar 3 persoane dragi mie care s-au bucurat de cuvintele astea 2 rostite de mine. Sunt atat de pline de incarcatura...cum le poti irosi atat de usor si atat de des?

Voua cand vi s-a spus ultima oara "te iubesc"? Cine v-a zis asta? Chiar credeti ca a simtit iubirea sau a zis-o doar pentru ca trebuia s-o zica? Daca nu a simtit ceea ce a zis, ati fi preferat sa nu o mai rosteasca?

Am intrat acum pe youtube si am gasit nenumarate topuri de 10, 20 chiar 30 de cantece triste. De ce ar creea cineva un top al cantecelor triste? Chiar atat de tristi sunt oamenii atunci cand vine vorba de iubire? Chiar! Ati observat ca nu exista vreo persoana care sa nu fii suferit din dragoste? Fiecare om are povestea lui de iubire risipita...oare de ce?

Exista mii de cantece despre iubire in toate formele ei, exista carti, exista emisiuni ce vorbesc si prezinta iubirea in toate fazele: alege-ti partenerul (Nora pentru mama), insala-ti partenerul (Tradati in dragoste, Test regizat de fidelitate cumparata), cere-ti apoi iertare ca l-ai facut de ras in fata camerelor de filmat (Din dragoste bre) si lista continua! Despre filmele cu aceleasi subiecte romantice nici nu mai vorbesc! Ceea ce vroiam sa subliniez este ca sunt oameni care fac filmele astea, scriu carti, compun cantece, produc emisiuni tematice...dar ce stiu ei despre iubire mai mult decat fiecare dintre noi, cei care consumam toate aceste produse ale lor??
Pe voi ce va intristeaza mai mult: cand nu aveti cui sa-i spuneti sincer "te iubesc" sau cand nu este nimeni care sa va spuna voua asta?

A! Nu am aflat inca de ce avem nevoie de o zi speciala ca sa ne aratam iubirea, ca sa oferim un cadou persoanei iubite?? (70% din cadouri sunt oferite asa...de amorul artei...ca iubirea e-n concediu)

Sa nu va intrebati acum ce m-a apucat cu post-ul asta! nu sunt nici deprimat, nici dezamagit in dragoste - ce-mi place cum suna asta cu dezamagitul in dragoste :)))- ci doar nu aveam ce face la ora asta. Si m-am uitat la un film fain care m-a inspirat sa scriu ceea ce ati citit.

Stiu ca pentru unii va suna patetic dar chiar simt nevoia sa scriu asta:

Mama, tata, soro, VA IUBESC!

Stiu ca ei nu citesc blog-ul asta. Si, sincer sa fiu, ai mei nici nu stiu de existenta lui. Asa ca...

Mi-era dor sa stau 2 ore ca sa scriu un post. Mi-era dor sa scriu despre pasarelele care-mi zboara prin cap'shor!

Zeama de varza rullzzz!!!

Sunt aici! Pentru toti!

Ultimul mesaj postat a fost pe 9 decembrie. Azi-o luna in urma...

Toata lumea a postat pe bloguri, pe site-urile personale, la status la messenger mesaje de sarbatori. Am citit un post al Annei- www.annamanoliu.blogspot.com (o gasiti la sectiunea "bloguri recomandate" - articolul In fine..sarbatori fericite") si, dandu-i dreptate, mi-am zis sa nu fac parte din acei oameni dati ca exemplu de catre ea. Asa ca iata, sarbatorile au trecut iar eu nu am mai postat nimic de profil.
Am revenit acum, dupa o luna, plin de dor, plin de spor.

La multi ani! :)

Intrebarea lunii ianuarie: cum ai petrecut de sarbatori? Iete ca eu am stat si de Craciun si de Revelion acasa. Am fost racit. Sunt racit de prin noiembrie si nu imi mai trece. Cea mai lunga raceala a mea. Sper sa imi treaca mai repede pt ca, sincer sa fiu, m-am cam saturat! Am asteptat enorm Craciunul, mai ales ca am si fost bolnavior tot postul si nu am mancat prea multa mancare. Mai mult fructe. Asteptam sa puna mama sarmalutele alea de juma de kil bucata pe masa, aburinde... sa torn smantana aia groasa care se topeste si curge usor peste sarmale, amestecandu-se intr-o armonie perfecta cu sosul ala rosu...hmmm!!!! sa puna friptura fierbinte, cu miresme amestecate de vin rosu...condimente..usturoiul care te scutura de orice cand il mesteci...hmmm...o adevarata sindrofie culinara! :)))
Revenind cu picioarele pe pamant, va zic ca a venit acest moment mult asteptat! le-am avut pe toate sub nas, pe masa, doar ca...racit fiind...NU AM SIMTIT NIMIC!!!Nici cine stie ce miros..nici prea mult gust...risipa totala de arome! Le-am mancat asa si mi-am imginat ca sunt bune! Le-am mancat mai mult cu ochii inchisi, incercand sa imi amintesc gustul din anii trecuti! :))

In noaptea de Revelion am simtit ceva gust din sarmalele alea (au fost altele desigur!! doar nu mancam de o saptamana!:)) )...si m-am razbunat bagand in mine cu o pofta nebuna vreo 6-7 sarmale "a la mon mere" :)) Astfel ca pe 1 mi-a cam fost rau. Mi s-a aplecat!:))

Ce sa va mai zic ca sa umplu spatiul si sa recuperez?:)) Uitati o idee de cum putem sa sarbatorim si noi la anul revelionul! :)))



A! Desigur! SESIUNEA!!! Mama ei de sesiune!!! Am de facut vreo 63597 de proiecte si de invatat pentru cam tot atatea examene. :))

Azi am vrut sa plec la Alba vreo 2 zile dar cel cu care trebuia sa plec lucreaza azi asa ca...a picat! :|

Mai am multe sa va povestesc din luna asta de absenta, dar nu vreau sa fac aici un amalgam de idei. Imi pastrez gandurile pentru posturile urmatoare.
Ma duc sa mananc portocale! Am scos bradul mai devreme asa ca tre sa aspir cetina in sufragerie si totodata sa fac si un pic de curatenie prin casa. Mai tarziu ma pun pe gatit. Ma gandeam la o ciorbita de porc sau una de pui a la grec...daca aveti ceva idei vi le astept cu cea mai mare placere!:)

Va las acum sa ascultati una dintre piesele intrate semifinala Eurovision de la sfarsitul lunii ianuarie. Este cantata de trupa ZERO si se numeste SUNNY DAYS.
Sper sa va placa cel putin la fel de mult cat mi-a placut mie si SA O VOTATI PE 31 IANUARIE! :)



Zero - Sunny days
»


Poink!